CE MÂNCĂM ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI
40 de zile în care bucătăria românească devine mai inventivă ca niciodată.
Există un paradox în Postul Crăciunului: tocmai când ni se spune să mâncăm mai puțin și mai simplu, bucătăria românească devine mai bogată ca oricând.
Postul Crăciunului, care începe pe 15 noiembrie și ține până pe 24 decembrie, este un post al așteptării. E mai blând, are multe zile cu dezlegare la pește, iar în bucătărie asta se simte: nu e vorba despre renunțare, ci despre creativitate.
CE ÎNSEAMNĂ, DE FAPT, POSTUL?
Nu mâncăm: carne, lapte, brânză, ouă, untură.
Mâncăm: legume, fructe, cereale, ciuperci, murături, miere, ulei, dar cu măsură.
Zilele cu dezlegare: Miercurea și vinerea sunt mai stricte. Sâmbăta și duminica, plus sărbătorile mari — Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie), Sfântul Ignat (20 decembrie) — au dezlegare la pește, ulei și vin. Pe 25 decembrie, de Crăciun, postul se rupe.
Cu alte cuvinte: postul nu e o dietă. E un ritm. Două zile mai austere, apoi o duminică cu pește la cuptor și un pahar de vin. Tocmai acest ritm îl face suportabil și chiar plăcut.
MICUL DEJUN CARE NU TE LASĂ FLĂMÂND
Secretul postului este proteina vegetală.
Ce funcționează cu adevărat:
Salată de vinete pe pâine prăjită, cu ceapă roșie și roșii, micul dejun clasic care ține de foame până la prânz.
Zacuscă de fasole sau de ciuperci, făcută în casă, nu din borcanul de la supermarket.
Terci de ovăz cu miere, nuci și mere coapte — desertul care se preface că e mic dejun
Hummus cu lipie caldă și murături — da, e „importat”, dar bunicii noștri mâncau fasole bătută, care e exact același principiu.
Regula de aur: în post, micul dejun trebuie să aibă ceva consistent precum fasole, năut, nuci, semințe. Altfel, la prânz vei mânca dublu.
PRÂNZUL: UNDE SE VEDE MĂIESTRIA
Sarmalele de post, cu orez, ciuperci, nucă și stafide, învelite în varză murată și lăsate să fiarbă încet, o oră și jumătate, până când toată casa miroase a Crăciun. În Moldova se pun și prune uscate. În Ardeal se pune mai mult piper și cimbru.
Alături de ele, pe masa de post mai stau, invariabil:
Ciorba de fasole cu tarhon, groasă, acră de la zeama de varză, cu o lingură de ulei de dovleac deasupra. E ciorba care te încălzește după ce ai venit de afară.
Cartofii țărănești cu ceapă și boia, simpli, dar dacă sunt făcuți în ceaun, cu ceapă călită încet, bat orice friptură.
Mâncarea de ciuperci cu mămăliguță, ghebe, hribi sau champignon, cu usturoi mult și pătrunjel. E „tocănița” postului.
Salata de boeuf… de post — da, există. Cu cartofi, morcovi, mazăre, castraveți murați și maioneză de post, din lapte de soia sau din cartof.
PEȘTELE: BUCURIA DIN ZILELE CU DEZLEGARE
Când vine sâmbăta sau o sărbătoare cu dezlegare, masa se schimbă complet. Peștele nu e un compromis, e o sărbătoare.
În Postul Crăciunului, românii mănâncă mai mult pește decât în tot restul anului la un loc:
Crap la cuptor cu usturoi și lămâie, pe pat de ceapă;
Saramură de crap — iute, cu mămăligă și murături;
Plachie de pește cu roșii, ceapă și foi de dafin
Salată de icre — cu ceapă tocată mărunt și lămâie, pe pâine neagră;
Scrumbie la grătar — în Dobrogea, în decembrie, e aproape obligatorie.
Pentru multe familii, peștele de Sfântul Nicolae este deja un mic Crăciun. E ziua în care se adună toată familia la masă, se deschid primele cadouri din ghetuțe și se gustă din vinul nou.
DESERTUL: DOVADA CĂ POSTUL NU E TRIST
Plăcintă cu mere și scorțișoară — foaie subțire, mere rase, nucă, stafide;
Prăjitură cu morcovi și nuci — umedă, aromată, fără niciun ou;
Gogoși de post cu dulceață de prune;
Orez cu lapte de cocos și scorțișoară — varianta modernă a orezului cu lapte din copilărie;
Compot de gutui — acrișor, parfumat, perfect după o masă grea.
Postul Crăciunului te învață, de fapt, un lucru foarte simplu: să mănânci mai conștient.
sursa foto: Getty Images