Poluarea din trafic: concentrațiile de dioxid de azot (NO₂), măsurate în 50 de locații din București, în cadrul campaniei europene „Vezi ce respiri”
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis va măsura, în cadrul campaniei europene Vezi ce respiri, concentrațiile de dioxid de azot (NO₂) în 50 de locații din București, timp de o lună. Cu ajutorul a 100 de tuburi pasive, concentrațiile de dioxid de azot vor fi măsurate în diferite zone ale Capitalei, pentru a evalua nivelul de poluare asociat traficului rutier. Campania Vezi ce respiri se desfășoară concomitent în nouă țări ale Uniunii Europene: Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda, Polonia, România, este coordonată de asociația Polish Smog Alert și finanțată de Clean Air Fund.
Dioxidul de azot: un poluant asociat traficului, cu efecte asupra sănătății
Dioxidul de azot (NO₂) este un poluant invizibil, rezultat în principal din arderea combustibililor. În București, traficul rutier este una dintre principalele surse de emisii de NO₂, iar concentrațiile acestuia pot varia de la o zonă la alta. Deși nu poate fi observat cu ochiul liber, nivelul acestui poluant în aerul pe care îl respirăm are un impact semnificativ asupra sănătății, în special în cazul expunerii prelungite.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, acesta poate irita căile respiratorii și poate agrava afecțiunile respiratorii existente. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele acestui poluant, care poate contribui la intensificarea simptomelor astmului și la afectarea funcției pulmonare la cei cu această afecțiune. Cercetările arată și efecte nocive asupra sistemului cardiovascular al copiilor și adolescenților: expunerea pe termen scurt și lung la NO₂ este corelată cu valori mai ridicate ale tensiunii arteriale și un risc crescut de hipertensiune. Totodată, expunerea în timpul sarcinii, în special în primul trimestru, este asociată cu un risc mai mare de astm și rinită alergică la copii.
Poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății în Europa. La nivel european, 9 din 10 persoane respiră aer în care concentrațiile de poluanți depășesc nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2023, aproximativ 34.000 de decese au fost atribuite în Uniunea Europeană expunerii la concentrații de dioxid de azot peste nivelul recomandat. În România, numărul deceselor atribuite expunerii la acest poluant a fost estimat la 2.218 în același an.
„Poluarea cu dioxid de azot, generată în principal de traficul auto și de industrie, este un pericol direct și dovedit pentru sănătatea noastră. Studii globale, efectuate pe zeci de milioane de oameni, confirmă că expunerea la NO2 crește cu peste 26% riscul de spitalizare ca urmare a acutizării astmului, cele mai vulnerabile fiind populațiile din mediile urbane aglomerate, în special în sezonul rece. De asemenea, pacienții cu BPOC pierd ani din viață atunci când sunt expuși la aer cu concentrații crescute de dioxid de azot, iar riscul de deces la vârstnici este semnificativ mai mare. Totodată, expunerea la acest poluant este asociată cu o incidență crescută a cancerului pulmonar, fapt demonstrat chiar și în rândul persoanelor nefumătoare. Expunerea la traficul intens, în special a copiilor, a vârstnicilor și a pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice, induce un risc crescut de îmbolnăvire, crescând numărul anilor trăiți cu boală și scăzând calitatea vieții. Fiecare pas pe care îl facem pentru reducerea poluării aerului înseamnă vieți salvate și sănătate pentru plămânii noștri”, declară Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler.
Noile standarde europene privind calitatea aerului
În România, problema poluării cu dioxid de azot a atras atenția Comisiei Europene încă din 2020, când a fost declanșată o procedură de infringement împotriva țării noastre din cauza depășirii valorilor limită de NO₂ în cinci orașe: București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
În acest context, Directiva Uniunii Europene 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător introduce standarde mai stricte, care trebuie respectate până în 2030. În cazul dioxidului de azot (NO₂), valoarea limită anuală va fi redusă de la 40 µg/m³ la 20 µg/m³, începând cu 1 ianuarie 2030. Statele membre au termen până la 11 decembrie 2026 să transpună directiva în legislația națională.
„Bucureștiul are o problemă serioasă atât cu poluarea cu dioxid de azot, cât și cu monitorizarea insuficientă a acestui poluant. Fără date complete, corecte și reprezentative, autoritățile nu pot evalua în mod real expunerea populației și nici nu pot adopta măsuri eficiente pentru protejarea sănătății publice. Monitorizarea complementară cu tuburi pasive reprezintă o soluție accesibilă și eficientă pentru identificarea zonelor cu concentrații ridicate de NO₂, în special de-a lungul arterelor intens circulate. Rezultatele acestor măsurători trebuie să stea la baza unor politici publice eficiente în reducerea poluării, nu să rămână doar statistici. Bucureștiul are nevoie de o rețea de monitorizare îmbunătățită, dar și de măsuri curajoase pentru reducerea poluării, în special instituirea unei Zone cu Emisii Reduse la nivelul Capitalei, care să limiteze emisiile generate de traficul rutier și să contribuie la un aer mai curat pentru locuitori”, declară Oana Neneciu, director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.
Tuburile pasive vor colecta dioxidul de azot din aer timp de 28 de zile în toate cele 6 sectoare din București. Dintre cele 50 de locații, 22 sunt pe bulevarde principale, 22 pe străzi secundare, 5 în apropierea unor școli, iar ultima într-un parc. Locațiile au fost selectate cu atenție, pe baza unor criterii comune, stabilite pentru toate țările partenere în proiect. Ulterior, probele vor fi analizate într-un laborator din Elveția, iar rezultatele vor fi comunicate după finalizarea analizelor și vor arăta cum variază nivelul acestui poluant în diferite zone ale Capitalei.
Monitorizarea NO₂ face parte din campania Vezi ce respiri, o campanie derulată la nivel european, coordonată de asociația Polish Smog Alert și finanțată de Clean Air Fund. Se desfășoară în 9 țări ale Uniunii Europene (Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda, Polonia, România), și urmărește să aducă problema poluării aerului în atenția publicului, prin măsurători și activități de informare despre poluanți și efectele acestora asupra sănătății. În România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis demarează această inițiativă la nivel local, prin realizarea măsurătorilor și comunicarea rezultatelor, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra poluării aerului și deschiderea oportunității de colaborare cu autoritățile.