Românii întreabă tot mai mult AI-ul despre sănătate. Cât de sigur este?
Peste jumătate dintre românii incluși într-un studiu recent spun că folosesc instrumente de inteligență artificială ca primă sursă de informare atunci când au întrebări despre sănătate și wellness. Fenomenul arată cât de repede a intrat AI-ul în viața de zi cu zi, dar ridică și o întrebare importantă: cât de mult ne putem baza pe răspunsurile unui chatbot atunci când este vorba despre sănătate?
Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în modul în care românii caută informații despre sănătate. Potrivit studiului PwC Voice of the Consumer 2026, 53% dintre respondenții din România spun că apelează la instrumente AI ca primă sursă de informare despre sănătate și wellness. Procentul este mai mare decât media din Europa Centrală și de Est, de 47%, și decât media globală, de 51%.
Datele provin dintr-un studiu realizat în februarie și martie 2026, la care au participat 21.808 persoane din 27 de țări. Eșantionul pentru România a inclus 707 respondenți.
Pentru ce vor românii să folosească AI-ul
Utilizarea inteligenței artificiale nu se limitează la întrebări generale despre alimentație sau sport.
Potrivit PwC, 36% dintre consumatorii români sunt deschiși să folosească AI pentru realizarea unui plan personalizat de fitness sau wellness. Alți 31% ar utiliza astfel de instrumente pentru planificarea meselor, liste de cumpărături și recomandări privind nutriția.
Aproximativ aceeași proporție ar apela la AI pentru identificarea unor posibile probleme legate de somn sau stres, pe baza modificărilor unor parametri fiziologici. Mai mult, 29% dintre respondenți spun că ar folosi AI pentru o evaluare medicală preliminară și recomandări bazate pe simptome.
Tendința poate fi explicată și prin accesibilitate. Un chatbot este disponibil imediat, poate răspunde la orice oră și nu presupune, în primul moment, costul unei consultații.
Problema apare atunci când informația devine diagnostic
Faptul că un instrument AI poate oferi rapid o explicație nu înseamnă că răspunsul său este echivalent cu un consult medical.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale în domeniul medical. Printre problemele identificate se numără datele incomplete sau părtinitoare, lipsa unor mecanisme clare de responsabilitate și nivelul insuficient de pregătire privind utilizarea AI.
Un răspuns generat de AI poate fi formulat convingător chiar și atunci când informația este incompletă sau nepotrivită pentru situația unei persoane. De aceea, un chatbot poate fi util pentru orientare și informare, dar nu ar trebui să înlocuiască medicul în stabilirea unui diagnostic sau a unui tratament.
OMS subliniază că inteligența artificială poate contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale, dar utilizarea sa trebuie să fie însoțită de mecanisme de siguranță, transparență și supraveghere umană.
Un instrument util, dacă este folosit corect
AI-ul poate fi folositor în situații în care utilizatorul dorește să înțeleagă mai bine un termen medical, să afle ce întrebări ar putea pune medicului sau să primească informații generale despre un stil de viață sănătos.
De exemplu, un utilizator poate cere explicații despre diferența dintre două investigații medicale sau despre rolul somnului în organism. În astfel de situații, AI-ul poate face informația mai ușor de înțeles.
Riscul crește însă atunci când utilizatorul încearcă să transforme conversația într-un diagnostic: „Am aceste simptome, ce boală am?” sau „Ce medicament ar trebui să iau?”.
În asemenea cazuri, răspunsul AI trebuie privit ca o informație orientativă, nu ca o concluzie medicală.
România, printre țările în care AI-ul intră rapid în zona de sănătate
Datele PwC arată că românii sunt mai deschiși decât media regională și globală să folosească AI pentru întrebări legate de sănătate. În același timp, studiul indică faptul că accesul la servicii și costurile reprezintă probleme importante.
Pentru 54% dintre respondenții români, veniturile disponibile reprezintă principala barieră în atingerea obiectivelor de sănătate și wellness.
În acest context, utilizarea unui instrument gratuit de inteligență artificială poate părea o alternativă atractivă pentru obținerea rapidă a unor informații.
Tocmai de aceea, experții insistă asupra unei utilizări responsabile. OMS avertizează că dezvoltarea tehnologiei a avansat mai repede decât mecanismele de guvernanță din multe sisteme medicale. În regiunea europeană a OMS, aproape două treimi dintre țări folosesc deja AI în diagnosticare, în timp ce doar 8% au o strategie specifică pentru AI în sănătate.
Ce ar trebui să reținem
Inteligența artificială poate fi un punct de plecare pentru informare, dar nu ar trebui să fie ultima autoritate atunci când este vorba despre sănătate.
Pentru întrebări generale despre nutriție, sport, somn sau wellness, AI-ul poate fi un instrument practic. În schimb, simptomele persistente, agravarea unei stări de sănătate, interpretarea unor analize sau deciziile privind medicamentele și tratamentele necesită evaluarea unui profesionist medical.
Fenomenul este însă clar: românii au început deja să includă inteligența artificială în modul în care caută informații despre sănătate. Provocarea următorilor ani nu va fi doar cât de performant devine AI-ul, ci și cât de bine vom învăța să facem diferența dintre o informație utilă și un sfat medical pe care nu ar trebui să îl urmăm fără verificare.
Pentru publicare, aș păstra acest unghi: „AI-ul poate explica, dar nu trebuie să diagnosticheze în locul medicului”. Este mai credibil și mai util pentru cititor decât un articol alarmist despre pericolele chatboturilor.
Foto: Profimedia