Piatră, hârtie, foarfecă – scenariul unei căsnicii șocante
Căsnicia poate fi un ideal de atins, dar la fel de bine, se poate transforma într-o cursă înșelătoare, pusă la cale de interese egoiste și meschine. Departe de a fi portretizarea paginilor de basm, așa cum ne așteptăm, Piatră, hârtie, foarfecă ne prezintă o poveste tulburătoare despre destrămarea realității a două persoane, care aparent trăiau o frumoasă poveste de dragoste. Dar nimic în viață nu rămâne neîntinat de oameni și de interesele lor diabolice. Aproape că totul părea prea frumos ca să fie adevărat. Aproape…
Piatră, hârtie, foarfecă de Alice Feeney
An apariție: 2023
Autor: Alice Feeney
Editura: Storia Books
Titlu original: Rock Paper Scissors
Traducător: Roxana Brînceanu
Rating: ⭐⭐⭐⭐
Sumar: Ai încredere în persoana cu care te-ai căsătorit? Crezi că o cunoști? Mai gândește-te…
Lucrurile merg prost între doamna și domnul Wright de multă vreme. Când Adam și Amelia câștigă un weekend în Scoția, călătoria pare să fie exact ocazia de care au nevoie pentru a-și rezolva problemele.
Scenaristul Adam Wright, care recunoaște singur că este obsedat de muncă, a avut toată viața prosopagnozie, o boală rară care-l împiedică să distingă fețele celor din jur. Nu-și poate recunoaște prietenii sau membrii familiei, nici măcar propria soție.
La fiecare aniversare, soții fac schimb de cadouri tradiționale — din hârtie, bumbac, lut, tinichea — și în fiecare an, soția lui Adam îi scrie o scrisoare pe care nu-l lasă niciodată să o citească.
Până acum.
Amândoi știu că acest weekend le va salva sau le va distruge căsnicia. Unul dintre ei minte și cineva nu vrea ca Adam și Amelia să trăiască fericiți până la adânci bătrâneți.
„Înfiorător și ingenios, cu o răsturnare de situație atât de spectaculoasă, încât vei rămâne înmărmurit, romanul Piatră, hârtie, foarfecă este acel gen de lectură amețitoare, pe care o citești de la primul până la ultimul capitol fără pauză.” – Chris Whitaker, autorul romanului Începem cu sfârșitul
„Mi-a plăcut la nebunie!” – Sarah Pinborough, autoarea romanului Prin ochii ei
„Acest thriller complex, cu o atmosferă gotică, despre soți prinși în dueluri periculoase și scriitori cu instincte ucigașe, are o intrigă inteligentă și un final spectaculos.” – Kirkus
Părerea mea: O vacanță care marchează aniversarea de zece ani de zile a căsniciei tale? Pare o ofertă tentantă pentru Amelia și Adam, a căror relație atârnă de un fir de ață. Acest lucru nu s-a întâmplat din pricina unor înșelăciuni, sau cel puțin, nu la prima vedere. Amelia lucrează la un centru pentru căței, astfel că putem empatiza cu faptul că și-ar pune încrederea mai mult într-o privire gingașă a unui patruped decât într-un om. Adam, pe de altă parte, este căsătorit cu meseria lui. El e un scenarist aspirant, veșnic în căutarea popularității în domeniul cinematografic. Și nu ar fi doar suspiciunea care îl învăluie într-o aură misterioasă, dacă nu ar suferi de prosopagnozie, o boală ce-l împiedică să distingă trăsăturile oamenilor din jur.
„Oamenii sunt o specie ciudată și imprevizibilă. Eu prefer compania animalelor. Creaturile cu patru picioare tind să fie tovarăși mai buni decât cele cu două, iar câinii nu țin pică și nici nu știu să urască.”
Tristețe, ignoranță, neglijare. Acestea sunt câteva dintre stările pe care le trăiește Amelia alături de Adam, bărbatul care e veșnic afundat în scrierile lui. Weekendul în peisajul scoțian pare totuși un colac de salvare, un licăr de speranță de a resuscita o căsnicie aflată pe moarte. Dar cine le-a oferit această excursie și mai presus de atât, cu ce intenții?
„Dacă toate poveștile ar avea un sfârșit fericit, nu am mai avea niciun motiv să o luăm de la capăt. În viață este vorba despre alegeri și despre a învăța cum să te reîntregești când te spargi în bucăți. Ceea ce facem cu toții. Chiar și oamenii care pretind că nu o fac.”
Să îți pui încrederea oarbă în cel de lângă tine pare de multe ori un lucru nobil, inocent, care arată devotamentul față de persoana cu care ne împărțim viața. Dar autoarea reușește să țese o poveste inteligentă și tulburătoare. O serie de evenimente neprevăzute și mortale ajung să transforme acest weekend mult așteptat, într-o vacanță de coșmar. La fel ca multe povești ce aruncă cititorul în necunoscut, adevărul se află mereu în fața noastră. Doar trebuie… să ne dăm seama de el.
„Secretele sunt secrete numai pentru cei care încă nu le cunosc. Odată împărtășite, se pot metamorfoza în minciuni și, la fel ca omizile care se transformă în fluturi, minciunile frumoase pot zbura departe, departe.”
Peisajul scoțian îți va fura privirea, aromele naturii îți vor trezi pofta de aventură, iar capela pitorească te va îndemna să pășești înăuntrul ei. Nu, nu forțe supranaturale pun în mișcare evenimentele care se joacă cu răbdarea celor doi soți, ci gelozia, furia și înșelătoria. Dar nu de la cine v-ați aștepta. Mare atenție la scrisorile care marchează aniversarea fiecărui an. Atât vă spun.
„Știu că minciunile pe care ni le spunem nouă înșine sunt întotdeauna cele mai periculoase. Și mai știu că uneori gândurile pe care le ascundem la periferiile minților noastre sunt cele mai oneste, fiindcă ne aparțin doar nouă și credem că nimeni altcineva nu le mai vede.”
Piatră, hârtie, foarfecă este un puzzle ce pare imposibil de rezolvat, un scenariu greu de ecranizat și a cărei valoare nu poate fi apreciată pe de-a întregul. Nu este doar o poveste despre legătura a doi oameni, ci este și o interpretare a încrederii în oameni. O răsturnare de situație peste alta, nimic nu te pregătește pentru dezvăluirile care au loc la final. Puteți păși în viața celor doi soți Wright, dar nu veți fi încântați de ce veți găsi. Eu v-am avertizat.