Curtea cu trandafiri – granița dintre adolescență și maturitate
Timpul trece pe nesimțite și nu se dă în lături, furând amintiri, momente neprețuite și ființe dragi nouă. Însă adevărul este că noi trecem prin timp, acest Observator tăcut al vieții noastre. Astăzi suntem copii inocenți, apoi adolescenți neînțeleși, cu traume și angoase și într-o clipă devenim adulți cu temeri moștenite din alte etape ale vieții noastre. Aceasta este realitatea. Crudă. Perfidă. Și prin viețile fiecăruia a trecut, la un moment dat, câte o ființă care ne-a schimbat percepția despre viață, care ne-a fost alături în cele mai grele clipe, care ne-a învățat că uneori un pas înapoi poate însemna, mai târziu, alți doi înainte. Bătrâni înțelepți – un bunic, o bunică, un animal de companie care a devenit un membru cu drepturi depline în familie. Bătrânii ne oferă înțelepciunea de care avem nevoie, trebuie doar să ne oprim din goana zilnică prin viață și să-i ascultăm. Iar un animal de companie, fie el câine sau pisică ori altă vietate, ne învață ce înseamnă iubirea necondiționată. Împreună pun temelia pe care putem construi o identitate.
Curtea cu trandafiri de Izabela Rotaru
An apariție: 2022
Autor: Izabela Rotaru
Editura: Ink Publishing House
Sumar: Toți tânjim la un loc sigur. Un spațiu unde putem visa, ne putem pierde și putem fi, preț de câteva clipe, din nou copii. Curtea cu trandafiri este un astfel de spațiu. Și în mod firesc, naște povești. Despre oameni, câini și alți vizitatori de ocazie. Cu umor, cinism și un strop de melancolie.
Curtea cu trandafiri este o încercare de a opri timpul. Ca oameni, suntem tentați să reținem momentele cheie din viața noastră. Dar în marea schemă a lucrurilor, „lucrurile mari” contează prea puțin. Frumusețea călătoriei noastre prin viață este dată de momentele „mici”. De zilele când lenevim pe o bancă, într-o curte, cu un cățel la picioare. De clipa când omul potrivit se intersectează cu noi și, fără să își dea seama, ne deviază întregul curs al vieții într-o direcție puțin diferită.
În Curtea cu trandafiri, autoarea privește înapoi la aceste momente. La un nivel superficial, cartea este despre „viața” unei curți. Dar la un nivel mai profund, din toate aceste mici povești, se desprinde o morală. Că în contextul potrivit, impactul traumelor poate fi atenuat. Nu suntem niciodată prea bătrâni pentru a ne deschide, pentru a râde și pentru a ne vindeca puțin. Și pentru a reînvăța sensul iubirii, în compania cățelului potrivit.
Părerea mea: Am primit cartea Curtea cu trandafiri la momentul oportun, într-o perioadă plină de încercări, când aveam nevoie să rezonez cu gândurile unui autor, deoarece asemenea personajului creat de Izabela, și eu am o curte cu trandafiri ce ascunde amintiri dintr-o altă viață, dintr-o perioadă în care povara timpului nu exista și cei dragi erau printre noi. Doar că grădina adolescenței mele era învăluită în mireasma florilor de cireș. Așa cum spune și mesajul de pe coperta de final a cărții, Curtea cu trandafiri este un volum despre „câini cu traume și oameni la fel”. Volumul mi-a oferit o stare de bine, mi-a amintit de clipele frumoase petrecute la țară. E imposibil să nu te regăsești în povestea Izabelei, deoarece personajul este atât de real, de imperfect – așa cum suntem cu toții.
Cu toate că în unele momente ne închidem în noi și îi izgonim pe cei din jur, dorindu-ne singurătatea, animăluțele nu înțeleg acest concept și sunt mereu acolo, cu iubirea și energia lor, gata să șteargă orice necaz cu strălucirea din acei ochi înțelepți. Și da, așa cum vă puteți imagina, cartea e emoționantă, abundă de dragoste necondiționată, dar e și hazlie, copleșitoare, memorabilă. Ți se strecoară ușor pe sub piele, ajungând în suflet, unde va dăinui pe vecie alături de cele mai frumoase amintiri.
„Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât devenim mai cinici în ceea ce privește iubirea. Nu ne mai condiționăm viața de ea, ideea de a arunca totul pe geam pentru dragoste nu ni se mai pare romantică, doar puerilă. În momentele când o șansă poposește totuși temporar pe strada noastră, o primim cu scepticism. Cărăm în spate amintirea unor eșecuri, reacțiile noastre sunt condiționate de experiențele anterioare, batem în retragere mult mai repede, uneori înserăm obstacole doar din plăcerea de a ne confirma că dragostea, este, în fond, energie consumată aiurea.
Și ajungem din nou la câini. (…) Suntem atrași de câini pentru că ne oferă fără ezitare ceea ce oamenii ne dau condiționat: iubire, loialitate, încredere. Și pentru că spre deosebire de oameni, un câine ce descoperă afecțiunea nu va mai renunța niciodată la acest sentiment. În schimb i se va dărui și se va lăsa transformat de el. Brutal. Iremediabil.”
Vă recomand să savurați cartea în liniște, să nu o citiți în câteva ore, ci să vă bucurați de fiecare pagină. Le mulțumesc prietenilor de la Ink Publishing House pentru exemplarul oferit! Cartea poate fi achiziționată de pe link-ul următor: click aici.