Renașterea unei eroine din otrăvuri și uneltiri
Dintre toate mijloacele de înlăturare a adversarilor utilizate de-a lungul istoriei, otrăvurile au fost considerate drept forma cea mai discretă și totodată cea mai potrivită, deoarece de cele mai multe ori treceau neobservate. Câți monarhi nu au fost înlăturați?! Câte vieți nu au fost curmate tocmai din cauza unor otrăvuri cu nume pretențioase?! Doar timpul și istoria știu, acești martori tăcuți. În plus, legendele leagă acest act mortal de existența femeilor, fiind o armă care se putea face ușor nevăzută printre faldurile rochiilor ori într-un decolteu generos. Astfel au apărut degustătorii de otrăvuri, cei care mâncau și beau porțiuni mici din preparatele conducătorilor pentru a simți dacă erau otrăvite sau nu. De regulă, aceștia nu trăiau prea mult, dar au existat și câțiva norocoși. Personajul nostru, Yelena, se poate considera un caz fericit. Dar pentru a-i afla povestea trebuie să călătorim la începuturile ei…
Studiu despre otravă (vol.1 din Cronicile din Ixia) – Maria V. Snyder
An apariţie: 2018
Autor: Maria V. Snyder
Editura: Corint, colecția Leda Edge
Titlu Original: Poison Study
Traducător: Adina Ihora
Sumar: Condamnată la moarte pentru crimă, Yelenei Zaltana i se oferă o șansă incredibilă: poate scăpa de executarea sentinței dacă acceptă să devină degustătoare. Astfel, va putea locui în palat, va avea parte de cele mai frumoase haine, dar va trebui să riște zilnic să moară în locul comandantului suprem din Ixia. Cum numai un prost ar refuza o astfel de ocazie, Yelena acceptă, doar pentru a descoperi, în curând, că pericolul otrăvirii reprezintă cea mai mică dintre problemele sale. Pentru că uneltitorii amenință să cucerească Ixia, iar Yelena a căpătat puteri magice pe care nu le poate controla. Din nou, viața îi este în pericol, iar tânăra trebuie să ia niște hotărâri deloc ușoare. Numai că, de data aceasta, nu mai e deloc limpede care vor fi urmările…
„Studiu despre otravă este una dintre acele cărți extrem de rare care izbutesc să îi facă pe cititori să viseze la lumea și la personajele sale multă vreme după ce au terminat de citit ultima pagină.” – Publishers Weekly
„Acest prim roman al CRONICILOR DIN IXIA este de-a dreptul impresionant, căci împleteşte aventura şi suspansul pentru a țese o poveste absolut tulburătoare.” – Locus
Părerea mea: Studiu despre otravă este una dintre acele cărți care te captivează încă din momentul în care îi citești sumarul și îi vezi coperta. Am devorat paginile acestui „Studiu” în doar câteva zile, mult prea ademenită de cadrul magic creat de Maria V. Snyder. Cu cât mă pierdeam mai mult în lectură, cu atât lumea din jurul meu nu mai avea importanță, iar mintea mea o urmărea pe Yelena la fiecare pas, devenindu-i umbră. Călătoream cu sufletul, așa cum și ea o va face mai târziu – însă asta este o relatare pentru mai târziu.
Ne aflăm într-un univers străvechi, condus de o mână de fier. Este o lume plumburie, împinsă din umbră de uneltiri, gânduri meschine și presărată cu multe picături de otravă. Acea otravă care îți poate înnegri sufletul, îți tulbură mintea, te poate duce în culmile disperării, ale suferinței, furându-ți ultima răsuflare într-un strigăt de durere. Povestea se desfășoară în fostul regat al Ixiei, care în urma unui război a devenit un regim fascist, condus de un comandant suprem. Numele său este Ambrose, bărbatul care a dat ordinul ca familia regală să fie ucisă și a interzis magia pe teritoriul Ixiei. Și da, pentru a stârni curiozitatea vă spun că și el ascunde câteva secrete năucitoare. Legile severe adunate în Codul de bună purtare implică mai multe amendamente, împărțind teritoriul cucerit în cartiere militare. De asemenea, Codul impune tuturor cetățenilor să poarte uniforme și fiecare are un loc de muncă bine stabilit. În plus, „buna purtare înseamnă că nu era îngăduită luarea unei vieți omenești. Dacă, totuși, cineva comitea o crimă, se acorda pedeapsa capitală. Legitima apărare sau moartea accidentală nu erau considerate scuze acceptabile. Odată găsit vinovat, ucigașul era trimis în temnița comandantului suprem în așteptarea momentului când avea să fie spânzurat în public.” Legi menite să țină poporul în frâu. Astfel, tânăra Yelena, este acuzată de uciderea fiului generalului Brazell. Ceea ce stârnește controverse și o sumedenie de întrebări printre oameni este faptul că fata a ales să se întoarcă tocmai împotriva celor care au crescut-o și au educat-o de mică. Oare de ce? Ce s-a întâmplat? Ce a determinat-o să încalce Codul?
Totuși Yelenei îi este oferită o intelegere, dacă acceptă să lucreze ca degustător al mâncării și a băuturilor ce urmează să fie servite lui Ambrose, atunci va scăpa de spânzurătoare. Neavând încotro, aceasta acceptă, bucurându-se că mai apucă încă o zi pe acel pământ otrăvit. Deși susținătorii loiali ai lui Brazell continuă sa îi dea târcoale, dorindu-i moartea și căutând orice oportunitate pentru a o ucide, ea este luată sub îndrumarea lui Valek, mai-marele spionilor, cel însărcinat cu protecția comandantului suprem din Ixia. El este și bărbatul care i-a propus târgul de la început. De-a lungul capitolelor, protagonista nu își neagă nevinovăția, dar nici nu îi oferă salvatorului ei o explicație cu privire la motivul pentru care l-a ucis pe Reyad. Astfel, Yelena își începe studiul despre poțiuni și otrăvuri, despre cum le poate identifica mai bine și despre cum se poate proteja în fața pericolului. Avându-l drept profesor pe Valek, cel care a salvat-o de la o moarte iminentă, doar pentru a o expune la riscul unei morți lente, prin otrăvire, Yelena ajunge să îl cunoască. Relația lor evoluează treptat într-un respect reciproc si poate chiar prietenie. Însă se poate încrede cu adevărat în cineva într-un loc în care ea este în viață doar îndurând și mai multă suferință?
“Cunoașterea, indiferent de formă, putea fi la fel de eficientă ca o armă.”
Yelena este un personaj extrem de interesant, mai ales prin faptul că Snyder a conturat-o cât se poate de credibil: este victima abuzului, dar și o luptătoare și nu se lasă doborâtă ușor, ci caută soluții salvatoare. Și cu toate că trecutul ei este marcat de chinurile la care a fost supusă de către generalul Brazell și fiul acestuia, tânăra a găsit tăria necesară de a se răzvrăti și de a opri asupririle, conștientă fiind că acțiunile ei îi vor aduce moartea. În plus, Yelena ia unele decizii nu tocmai potrivite, gândind întocmai ca o persoană reală… Nimeni nu este perfect, nici măcar personajele din literatura fantasy. Vicleană, inteligentă și oportunistă, Yelena se folosește de toate mijloacele pentru a rămâne în viață, luând chiar în calcul posibilitatea de a fugi în sud cu o magiciană pe care a cunoscut-o recent.
“- Oportunistă și vicleană, ador asta! a spus Valek și a izbucnit în râs.”
M-a fascinat relația ei cu Valek, mai-marele spionilor, care de la început a stimat-o și i-a oferit sprijinul său, iar prietenia lor a evoluat frumos, transformându-se în ceva mai mult. Pentru el, Yelena este o enigmă pe care își dorește să o descifreze. Oare va reuși? Vouă vă place aceste tipologii de personaje?
Mulțumesc Editurii Corint pentru exemplarul oferit. Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii (click AICI) sau din librăriile partenere.