CityVisionMagazine

Un basm despre iubire și maturizare… pe tărâmuri de rădăcini și oase

Dintotdeauna mi-au plăcut poveștile care conțin câte un portal spre alte dimensiuni, cum ar fi un dulap sau o poartă ori un cufăr. Primul volum din serie a alimentat interesul meu pentru acest gen de cărți, iar cel de-al doilea a întețit focul lăuntric. Pe tărâmul de rădăcini și oase este o poveste întunecată, scrisă excepțional și cu un peisaj feeric. Este genul acela de carte care te face să exclami că așa ceva nu s-a mai scris de mult timp, are un farmec aparte. 

Pe tărâmul de rădăcini și oase (al doilea volum al seriei Copii în derivă) – Seanan McGuire 

An apariţie: 2020 
Autor: Seanan McGuire 
Editura: Corint, colecția Leda Edge  
Titlu Original: Down among the sticks and bones 
Traducător: Carmen Ion 

Sumar: Această poveste este despre ceea ce s-a întâmplat înainte… Jacqueline era fiica perfectă a mamei ei – politicoasă și sfioasă, mereu îmbrăcată ca o prințesă. Se prea poate ca mama ei să fi fost uneori un pic strictă, dar e nevoie de multă disciplină pentru a crește copilul perfect. Jillian era fiica perfectă a tatălui ei – aventuroasă, amatoare de senzații tari și un pic băiețoasă. El și-ar fi dorit mai degrabă un fiu, însă trebuie să te descurci cu ceea ce ai. Aveau cinci ani când au aflat că nu poți avea încredere în adulți. Aveau doisprezece ani când au coborât pe o scară imposibilă și au descoperit că iluzia unei iubiri nu te pregătește niciodată îndeajuns pentru o viață plină de magie pe un tărâm înțesat de savanți nebuni, moarte și alegeri. 

„Pe tărâmul de rădăcini și oase are curgerea și ritmul unui basm […]. E incredibil de antrenantă, ca mai toate poveștile lui Seanan McGuire, și are acel tip de scriitură captivantă care te face să dai pagină după pagină pentru a afla ce se întâmplă mai departe.” – LOCUS 

„Un basm excelent scris despre alegerile care pot schimba pentru totdeauna cursul unei vieți, despre inocență și despre ce înseamnă să iubești și să fii iubit.” – PUBLISHERS WEEKLY 

Părerea mea: Vă mai amintiți de Jack și Jill din Orice inimă e o poartă? Ei bine, acest volum explorează aventura celor două surori pe măsură ce cresc într-o familie care nu pune preț pe ceea ce își doresc ele, ci pe aparențele pe care trebuie să le prezinte celorlalți. Părinții au o viziune alterată a lumii în care trăiesc, crezând că urmașii lor pot deveni ceea ce visează ei și că astfel pot trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Aflăm că Jack era de fapt Jacqueline și se purta ca o prințesă răsfățată, în vreme ce Jillian era băiatul familiei. 

Vedeți voi, acesta este principalul pericol la copii: sunt adevărate capcane. Cineva care se uită la copilul altcuiva este tentat să vadă numai lucrurile de suprafață, pantofii lustruiți ori buclele perfecte. Nu vede lacrimile, ieșirile nervoase, nopțile nedormite, grijile. Nu vede nici măcar iubirea, nu cu adevărat. Atunci când te uiți la copii din afară, este ușor să-i vezi ca pe niște lucruri, ca pe niște păpuși concepute și proiectate de către părinți pentru a se comporta într-un anume fel, în conformitate cu un anumit set de reguli. De pe culmile înalte ale maturității este ușor să uiți că orice adult a fost cândva copil, cu propriile idei și ambiții. Și în final, este ușor să uiți încă ceva: copiii sunt oameni și oamenii fac ce fac fără a se gândi la consecințe.” 

Le urmărim pe Jack și Jill cum cresc, devenind personajele cu care suntem familiari. Știm deja ce alegeri vor face cele două surori (Jack va rămâne cu Doctorul Bleak și Jill va sta cu Stăpânul), dar asta este doar o frântură din poveste. Fetele călătoresc din lumea reală cu ajutorul unui cufăr pe care îl găsesc în mansarda casei într-o lume care, în aparență, pare de basm.  

Există lumi construite pe curcubeie și lumi construite pe ploaie. Există lumi ale matematicii pure, unde fiecare număr scoate un clinchet precum cristalul înainte de a se rostogoli și a deveni realitate. Există lumi ale luminii și lumi ale întunericului, lumi ale rimei și lumi ale rațiunii și lumi în care singurul lucru important este bunătatea din inima eroului.” 

Da, este o carte despre tărâmuri magice și portaluri spre alte lumi, însă e mai mult de atât. Este o poveste despre maturizare, despre familie, despre iubire în toate formele sale. Indiferent de vârstă, volumul poate fi citit de oricine, deoarece surprinde mai multe fire narative și substraturi. Nu va lăsați amăgiți de acest univers fantastic, căci este mult mai întunecat decât basmele obișnuite. 

După o viață plină de restricții, Jack and Jill se găsesc într-o lume necunoscută lor, cu o oarecare libertate pe care până atunci nu au avut-o. Până în acel moment, părinții lor le-au dictat ce să facă, ce să zică, cum să se îmbrace și cu cine să se joace. Acum sunt libere să facă ce își doresc, să ia decizii și să aleagă un drum pe care vor să îl parcurgă în continuare. Comportamentul părinților lor este distructiv pentru ambele fete, distanțându-le și ajungând să se urască pentru că una are ceea ce alta își dorește. Această ură continuă să crească odată cu ele, chiar dacă se află în Mlaștini. Aici descoperă un regat cenușiu, condus de un vampir, iar prin preajmă există vârcolaci și alte creaturi care vor să le facă rău. Și totuși, în acest univers întunecat, Jack își găsește iubirea și are parte de primele experiențe romantice cu o fată de vârsta ei, care a fost adusă la viață chiar în moara în care locuiește. A renunțat la rochii și pampoane și a devenit ucenicul unui om de știință care aduce foarte mult cu doctorul din romanul Frankenstein. Sora ei, Jill se transformă încet încet în fiica vampirului-Stăpân al tărâmului și odată ce devine adolescentă, el vrea să îi fie mireasă. Este din ce în ce mai palidă, căci vampirul s-a hrănit frecvent cu sângele ei și devine mai rece, mai nemiloasă, în timp ce sora ei începe să trăiască cu adevărat. 

Problema care apare atunci când le refuzi copiilor posibilitatea de a fi ei înșiși – când îi vâri cu forță într-o imagine a ceea ce tu crezi că ar trebui să fie, fără a le permite să-și aleagă singuri drumul – este aceea că mult prea adesea cel care face planurile nu are habar de dorințele modelului. Copiii nu sunt o bucată de lut lipsită de formă care se lasă modelată după capriciul sculptorului, și nici păpuși goale de conținut, dar identice, gata să fie setate în modul cel mai potrivit. (…) Jill tânjise dintotdeauna să știe cum e să ai părul lung, să te îmbraci cu o rochie drăguță, să stai lângă sora ta și să-i asculți pe oameni cum gânguresc ce pereche frumoasă faceți împreună.” 

Finalul este potrivit pentru felul în care evoluează lucurile în Mlaștini. Poate că nu se termină într-o notă optimistă, dar este precum o piesă de puzzle în acest univers. Este o carte frumoasă, întunecată, cu o proză remarcabilă.  

Am primit cartea de la Editura Corint și o puteți descoperi aici – https://www.edituracorint.ro/pe-taramul-de-radacini-si-oase-al-doilea-volum-al-seriei-copii-in-deriva.html